Icoane si explicatie ortodoxa

[marinaru]

Exod 20:4 Sa nu-ti faci chip cioplit, nici vreo infatisare a lucrurilor care sunt sus in ceruri sau jos pe pamant sau in apele mai de jos decat pamantul.
5 Sa nu te inchini inaintea lor si sa nu le slujesti; caci Eu, Domnul, Dumnezeul tau, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc

nelegiuirea parintilor in copii pana la al treilea si la al patrulea neam al celor ce Ma urasc,

Levitic 26:1 Sa nu va faceti idoli, sa nu va ridicati nici chip cioplit, nici stalp de aducere aminte; sa nu puneti in tara

voastra nici o piatra impodobita cu chipuri, ca sa va inchinati inaintea ei; caci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Psalmi 115:4 Idolii lor sunt argint si aur, facuti de maini omenesti.
5 Au gura, dar nu vorbesc, au ochi, dar nu vad,
6 au urechi, dar n-aud, au nas, dar nu miroase,
7 au mani, dar nu pipaie, picioare, dar nu merg; nu scot nici un sunet din gatlejul lor.
8 Ca ei sunt cei ce-i fac; toti cei ce se incred in ei.

Isaia 44:10 Cine este acela care sa fi facut un dumnezeu sau sa fi turnat un idol si sa nu fi tras nici un folos din

el?

Isaia 44:13 Lemnarul intinde sfoara, face o trasatura cu creionul, fatuieste lemnul cu o randea, si-i inseamna marimea cu

compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca sa locuiasca intr-o casa.
14 isi taie cedri, goruni si stejari pe care si-i alege dintre copacii din padure. Sadeste brazi si ploaia ii face sa creasca.
15 Copacii acestia slujesc omului pentru ars, el ii ia si se incalzeste cu ei. ii pune pe foc, ca sa coaca paine si tot din ei face si un

dumnezeu caruia i se inchina, isi face din ei un idol si ingenunche inaintea lui!
16 O parte din lemnul acesta o arde in foc, cu o parte fierbe carne, pregateste o friptura si se satura; se si incalzeste si zice: „Ha! ha!”

m-am incalzit, simt focul!”
17 Cu ce mai ramane insa, face un dumnezeu, idolul lui. ingenunche inaintea lui, i se inchina, il cheama si striga:

„Mantuieste-ma, caci tu esti dumnezeul meu!”
18 Ei nu pricep si nu inteleg, caci li s-au lipit ochii, ca sa nu vada si inima, ca sa nu inteleaga.
19 Nici unul nu intra in sine insusi si n-are nici minte, nici pricepere sa-si zica: „Am ars o parte din el in foc, am copt paine pe carbuni,

am fript carne si am mancat-o: si sa fac din cealalta parte o scarba? Sa ma inchin inaintea unei bucati din lemn?”

Ezechiel 7:20 Se faleau cu podoaba lor mareata si cu ea au facut icoanele uraciunilor lor, ale idolilor lor. De aceea le-o voi

preface in scarba pentru ei.

Fapte 17:29 Astfel, deci, fiindca suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie sa credem ca Dumnezeirea este asemenea aurului sau

argintului sau pietrei cioplite cu mestesugirea si iscusinta omului.

2 Corinteni 6:16 Cum se impaca Templul lui Dumnezeu cu idolii? Caci noi suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis

Dumnezeu: „Eu voi locui si voi umbla in mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor si ei vor fi poporul Meu.”

2 Corinteni 5:7 pentru ca umblam prin credinta, nu prin vedere.

Apocalipsa 21:8 Dar cat despre fricosi, necredinciosi, scarbosi, ucigasi, curvari, vrajitori, inchinatorii la idoli si toti mincinosii,

partea lor este in iazul, care arde cu foc si cu pucioasa, adica moartea a doua.”
..........................................................................................................

Baeite afla ca cu si cei ca tine care cred ca icoanele sunt idoli, ati ramas in urma cu 3000 de ani cand paganiiseinchinau la chipuri cioplite care erau rodul imaginatiei lor si acei idoli erau draci, acum in vremurile noastre nu mai e nimeni nebun sa se inchine la idoli. Icoana reprezinta chipul celui zugrvit pe ea, a Mantuitorului , a ingerilor , Sfintilor si noi ne inchinam celuicare este pe icoana nu lemnului sau tu crezi ca Mantuitorul nostru Iisus Hristos nici nu a existat vreodata?

<<Pentru>>

sursa Dogmatica - Sf. Ioan Damaschin


Temeiuri biblice ale cinstirii si respectului pentru "chipurile Sfinte"



1. Sfanta Scriptura ne descopera icoana lui Dumnezeu care intre sfinti isi are tronul "sade pe heruvimi" (Ps. LXXX, 1) si este inconjurat de heruvimi si serafimi (Apoc. 1,4). Aceeasi imagine o porunceste si celor de pe pamant prin "facerea heruvimilor de aur... cu aripile intinse..."(Ies. XXV, 18, 20) si un chivot "cum s-a vazut pe munte"(XXVI, 30). De fapt, Dumnezeu in Treime se aratase in Eden (Fac. 1, 26; 3, 22), apoi, facuse legamant cu patriarhii, mai ales cu Avraam, langa Mamvri (Fac. XVIII, 4).

2. Insusi Domnul Savaot opreste "inchinarea" la idoli, la chipuri cioplite ca o ratacire, inselare si pt. ca oamenii sa nu se injoseasca, porunceste inchinarea numai lui Dumnezeu cel ce exista (Ies. 3, 14) si protejeaza pe cei credinciosi (XX, 4-6). De asemenea, natura inconjuratoare trebuie sa slujeasca omului, nu omul sa "i se inchine" (Deut. 4, 15-20).

3. Ingaduinta icoanelor (imaginilor reale) a dezvoltat la poporul biblic simtul artelor cinstind "heruvimii maririi"(Evr. 9, 5) prin aduceri de jertfe (3Regi 3, 15), prin imne si psalmi de lauda (Ps. CXXXVII, 1), prin tamaieri (Ies.30,1,6-8) si aprinderi de candele (Ies.27.20) si chiar cuplecaciuni(metanii) si caderi(ingenuncheri) la pamant (Iosua 7, 6). Regii David si Solomon alcatuiesc un adevarat ceremonial in privinta adorarii lui Dumnezeu prin cinstirea chipurilor ingaduite si ridicarea Templului din Ierusalim (I Cronici 22, 1-5; II Cronici 6, 12-42).

4. Profetii mari- in special cei exilici- si cei mici transfera imaginea icoanei spre viziunea mesianica. Daca primii oamenii vazusera pe Dumnezeu "fata catre fata"...(Fac. 3, 8-10), patriarhii prin legaminte (Fac. 9, 13), poporul intreg prin chipul "focului si stalpul de ceata" prin pustie...(Ies. 13,21) sau chipul crucii - semnul Fiului Omului" (Daniil 7, 13), in Sarpele de arama (Num.21, 8-9), de acum Izbavitorul apare in viziunea profetica in chipul "Mielului" (Isaia 53, 7), Pastorul cel bun (Ioan 10, 11)etc.
Ceea ce "in lege, in umbra si in Scriptura" este inchipuire, prin venirea in trup a Mantuitorului, icoana "isi ia fiinta", devine marturie, identitate a celui ce a fost, este - prin icoana si va fi permanent si pt. toti credinciosii - o dovada de cinstire personala si publica(cult).

5. Isusi Mantuitorul respecta templul cu toate podoabele lui (chipuri de ingeri, obiecte sfinte, odoare vechi etc.), inlatura pe cei ce nesocoteau sau pangareau locasul de cinstire, a reprezentarilor poruncite in vechime pt. adorarea lui Dumnezeu, socotind talhari pe cei ce nu respectau traditia si datinile si carora le spune:"Casa Tatalui Meu, casa de rugaciune este si voi ati facut-o pestera de tlhari"(Matei 21, 13) si i-a amenintat chiar cu franghia (Ioan 2, 13).
Orice chip, daca este real si nu plasmuire, trebuie cinstit. "Al cui chip este acesta... al Cezarului... bine, atunci, dai ceea ce i se cuvine" (Mt. 22, 20-21), porunceste Iisus.

6. Templul din Ierusalim era cinstit in vederea adorarii lui Dumnezeu si de catre ucenicii Mantuitorului, unii cu responsabilitati la templu: Matei-vamesul (Mt.9,9; Lc. 5,27), Zaheu-vamesul(Lc.19,9), iar Saul istoriseste "...m-am dus sa ma inchin la templu..."(Fapte 24, 11).

7. Icoanele, imaginile sau scenele biblice au fost totdeauna cinstite nu numai la mozaici si crestini, ci la toate popoarele cu o civilizatie inalta. Omul cazut in pacat a cautat permanent "chipul si asemanarea" reala (Fac. 1, 27).Aici se afla intaia imagine inspirata, artistica, de transparenta, de amintire a omului a ceea ce a fost sau a ceea ce a avut de suferit si a vazut (sarpele, animale, Pomul vietii etc, cum se observa in picturile rupestre din cele maivechi timpuri- Pestera Lascaux, Altamira, Tassili sa.).

8. Niciodata cinstitorii "nu s-au inchinat" materiei din care e facuta imaginea. In cel mai rau caz au laudat pe facator, pe artist, pe modelator si aceasta pt. intelegerea chipului sau dezvoltarea inteligentei privitorului.

Asadar, imaginea a insotit totdeauna credinta, evlavia si cultul. Iconomahii, falsificatorii sau contestatarii au luat drept "cinstire sau adorare" exagerarile cultului, mistica bolnavicioasa, fanatismul sau bigotismul pe care Biserica insasi le socoteste boli religioase. Asa se explica si provenienta asa-ziselor "spuse ale bibliei" sau obiectii impotriva cinstirii icoanelor.

sursa Invazia sectelor Vol. 3- P.I. David

[calea]

nu este relevant V.T., noi în Noul Legământ ne închinăm în duh şi în adevăr..............ÎN DUH...........şi prin DUHUl..........şi nu prin icoane.......
de fapt toate argumentele aduse sunt forţate..........evrei nu sau închinat la heruvimi................nici măcar cei ce au privit la şarpe nu sau închinat la şarpele de aramă..................şi ei au făcut şarpele la porunca lui Dumnezeu şi chivotul............a poruncit Dumnezeu undeva în NT ca creştinii care sunt temple ale lui Dumnezeu să se închine prin icoane?

[marinaru]

calea daca ai sa citesti versetele care le prezinta ai ai sa vezi cel putin urmatoarele.

1. Din nici unul nu reiese sa te inchini la icoane.

2. Din nici unul nu reiese sa te inchini la sfinti.

3. Din nici unul nu reiese ca cineva in NT sau in VT s-au inchinat la icoane sau l-a sfinti.

[calea]

aşa este............ei sau închinat în prezenţa Chivotului dar nu la chivot.........

[marinaru]

La punctul 5 spune ca Isus respecta templul cu toate podoabele lui si mentioneaza chipuri de inger. Din cate stiu eu evreii niciodata nu au pictat chipuri de ingeri in templu...Imi amintesc parca ca in biblie se mentioneaza ca Solomon a pictat un heruvim in templu...

[marinaru]

Eu am citit si am ramas socat de intepretari...Mai ales ce scrie la inceput...o contradictie..."am ramas in urma cu 3000 de ani cand paganii se inchinau la chipuri cioplite care erau rodul imaginatiei lor"...ma intreb dar icoanele din biserica ortodoxa, catolica etc...sunt rodul imaginatiei cui ? Cel mai interesant mi se pare ca chiar se cauta justificarea biblica a termenului de icoana. Termen care din cate stiu apare dupa sec IV

E o kestie de genu...domne noi nu ne inchinam la idoli dar ne inchinam la icoane. Noi ne inchinam la sute de oameni "sfinti" care au murit si pe care dintr-un motiv sau altul noi ii consideram sfinti dar nici acestia nu sunt idoli. Mai mult nici nu stim cum arata toti acestia dar noi pictam niste chipuri si le asociem cu un nume de sfant si gata...avem un Dumnezeu.

Eu mereu spun ca nu e nimeni perfect si nu este nevoie sa intelegi tot poate pentru mantuire...dar totusi eu personal niciodata nu am sa mai accept acest gen de idolatrie.

[Waelsch]

Astea depind toate de felul cum persoana în chestiune ia icoana.

În România icoana e cinstitä de multe ori într'un mod idolatru. "Icoanele fäcätoare de minuni", bla bla bla...

În Occident, însä, nu prea.

O icoanä trebuie sä fie didacticä. Mi-am pus întrebarea, si mi-o pun încä: anume cari sunt icoanele într'adevär didactice?

Iau de pildä icoanele cele mai renumite cu Christos. Un bärbat cu pär lung si împletit, cu o cämasä rosie si o tunicä albasträ, si cu un evangheliar la sîn, si binecuvîntând cu mâna dreaptä.

Tälmäcirea: cele 2 haine sunt firea dumnezeiascä si cea omeneascä; Evanghelia, etc.

Or personal nu sunt prea de acord. În aceastä icoanä firea omeneascä e ascunsä de cea dumnezeiascä (miroase a monofizism); apoi pärul împletit e o chestie pur cälugäreascä, si în fine Iisus n'a venit doar sä aducä o învätäturä, ci a murit si a înviat, pentru mântuirea noasträ.

Iatä de ce singura icoanä dreptmäritoare, dupä pärerea mea, e "crucea sfântului Francisc"
(http://commons.wikimedia.org/wiki/Image:Berlinghiero_Berlinghieri_001.jpg)

si altele asemenea.

Bineînteles, îmi plac si icoanele cu mormîntul gol, sau schimbarea la fatzä, botezul Domnului, etc. Ceea ce e didactic, si mai cu seamä mistagogic.

În schimb, multe icoane pocesc adevärul biblic. De pildä icoana "Iisus Christos Arhiereu" îl aratä pe Iisus pe tron, îmbräcat de episcop, ceea ce e fals. Iisus e arhiereu pe cruce, nu pe tron. Pe tron e judecätor.

Cä veni vorba, icoana clasicä cu înfricosata judecatä e falsä, pt cä acolo omul e judecat dupä faptele bune cumpänite de päcate si invers. Pentru prima datä am väzut o icoanä corectä a judecätii, la Amsterdam, acum un an si 2 zile, unde pe un taler era scris "credintza", si acesta trägea în sus.

Cât priveste icoanele Maicii Domnului, singura care-mi place e un motiv ardelean pur, cu Maica Domnului cu o cruce lângä ea, si cu mâna dreaptä înspre cruce. E o icoanä dreptmäritoare, pt cä asta vrea sä zicä: "Priviti-l. El e mântuitorul. Jertfa lui pe cruce vä mântuieste." Din conträ, acolo unde e cu pruncul în brate, e ca si cum ar spune: "El e mic si neajutorat; nu poate nimic pt voi." Asta nu-mi place deloc.

[marinaru]

Waelsch...Biblia spune ca este o rusine pentru un barbat sa poarte parul lung...asadar nu cred ca Isus avea parul lung.

1 Corinteni 11:14 Nu vă învaţă chiar şi firea că este ruşine pentru un bărbat să poarte părul lung,

Cat priveste crucea nici istoric si nici biblic nu putem sa fim siguri daca Isus a murit pe cruce, pe stalp, sau pe un panou format din mai multe lemne unde erau pe vremuri rastigniti cei care comiteau faradelegi. Pe Golgota unde a fost rastignit Isus era un loc de executie deci e foarte probabil ca acolo sa fie deja pregatit locul

Icoanele facatoare de minuni sunt ori instrumente satanice ori minciuni pentru a atrage pe naivi.

[OryNider]

Subiectele despre cruce au fost mutate.