Omul a fost creeat după chipul lui Dumnezeu adică fiinţă ascendentă cu sentimente şi emoţii capatil să iubească şi să se întristeze dar şi după asemănarea lui Dumnezeu cu două mâini, două picioare etc.
Teoretic omul nu trebuia să moară nici odată de moarte naturală, el fiind perfect din toate punctele de vedere şi dacă mânca din ceea ce Cartea Genezii nuşte "pomul vieţii" ar fi trăit veşnic fiind imun din toate punctele de vedere.
Dar trimisul Creatorului care trebuia să vegheze peste grădina "Plăcută" unde era omul a fost gelos pe slava pe care iar fi dat-o acestă nouă specie Creatorului şi la amăgit să mănânce din fructul altui pom care la făcut pe om să fie conştient de bine şi rău după care omul a decăzut.
Astfel omul s-a deteriorat, speranţa lui de viaţă a fost de proximativ 900 de ani adică mai puţin de o zi a creaţiei care este echivalentă cu o mie de rotaţii a Pământului în jurul Soarelui.
Apoi omul a avut copii şi subalternii acestei fiinţe care păzea Pământul s-au împreunat cu ficele omului rezultânt hibrizi uriaşi care au adus haos şi război pe Pământ.
Creatorul a adus un potop cu apă căruia a supravieţuit doar o familie de oameni iar descendenţii lor au avut speranţa de viaţă tot mai mică ajungânduse în timpul lui Moise la aproximativ 120 de ani.
În prezent datorită radiaţiilor şi poluării ridicate a aerului, apei şi alimentele foarte rar mai ajunge cineva să trăiască 100 de ani.
Ce credenţi se poate numi acesta progres sau elovuţie dacă ignorăm experimentele genetice care s-au făcut dup anul 1900 ?