Slujitorii, mucenicii şi marea mulţime

[OryNider]

1. - Slujitorii Dumnezeului nostru

Şi am văzut un alt înger, care se suia dinspre răsăritul soarelui şi care avea pecetea Dumnezeului celui viu. El a strigat cu glas tare la cei patru îngeri, cărora le fusese dat să vatăme pământul şi marea, zicând: „Nu vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii, până nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru!” Şi am auzit numărul celor ce fuseseră pecetluiţi: o sută patruzeci şi patru de mii, din toate seminţiile fiilor lui Israel.
Din seminţia lui Iuda, douăsprezece mii erau pecetluiţi; din seminţia lui [...] Apoi m-am uitat şi iată că Mielul stătea pe muntele Sionului; şi împreună cu El stăteau o sută patruzeci şi patru de mii, care aveau scris pe frunte Numele Său şi Numele Tatălui Său.

Matei 5:28 - Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.

Apocalipsa 14:4 - Ei nu s-au întinat cu femei, căci sunt virgini; ei sunt aceia care urmează pe Miel oriunde merge El. Au fost răscumpăraţi dintre oameni, ca cel dintâi rod pentru Dumnezeu şi pentru Miel.

2. - iată mulţime multă:

Apocalipsa 7:9 - După acestea, m-am uitat şi iată mulţime multă, pe care nimeni nu putea s-o numere, din tot neamul şi seminţiile şi popoarele şi limbile, stând înaintea tronului şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi în veşminte albe şi având în mână ramuri de finic.
[...]
Şi unul din bătrâni a luat cuvântul şi mi-a zis: „Aceştia, care sunt îmbrăcaţi în haine albe, cine sunt oare? Şi de unde au venit?”
„Doamne” i-am răspuns eu „Tu ştii”. Şi el mi-a zis: „Aceştia vin din necazul cel mare; ei şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului.
Pentru aceasta stau ei înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu, şi-I slujesc zi şi noapte în Templul Lui. Cel ce şade pe scaunul de domnie, îşi va întinde peste ei cortul Lui.
Nu le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va mai dogori nici soarele, nici vreo altă arşiţă.


3. - Mucenicii

Voi da celor doi martori ai mei să prorocească, îmbrăcaţi în saci, o mie două sute şaizeci de zile.
Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice, care stau înaintea Domnului pământului.
Dacă umblă cineva să le facă rău, le iese din gură un foc, care mistuie pe vrăjmaşii lor; şi dacă vrea cineva să le facă rău, trebuie să piară în felul acesta.
Ei au putere să închidă cerul, ca să nu cadă ploaie în zilele prorociei lor; şi au putere să prefacă apele în sânge şi să lovească pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori vor voi. [...]

Şi au auzit din cer un glas tare, care le zicea: „Suiţi-vă aici!” Şi s-au suit într-un nor spre cer; iar vrăjmaşii lor i-au văzut.
În clipa aceea s-a făcut un mare cutremur de pământ şi s-a prăbuşit a zecea parte din cetate. Şapte mii de oameni au fost ucişi în cutremurul acesta de pământ. Şi cei rămaşi, s-au îngrozit şi au dat slavă Dumnezeului cerului.

4.

Asemănarea între cei '144000' şi marea gloată este că ias din "Necazul cel Mare" la îndemnul: "Ieşiţi din mijlocul lor şi vă osebiţi, zice Domnul, şi de ce este necurat să nu vă atingeţi şi Eu vă voi primi pe voi." (2 Corinteni 6:17 şi Revelaţia 18:4)

Aceata este o perioadă când toată lumea e necuvinciosă încă din feciorie, spurcându-se cu cugetul ori cu trupul sau ambele, cu mizeriile din lumea acesta, iar îndemnul este să ieşim să nu fim asemănaţi / asociaţi cu ei, în felul cum a ieşit Lot cu familia din Sodoma înainte să îi vină sfârşitul.

Diferenţa dintre cei '144000' şi marea mulţime este în primul rând că ei sunt rămăşiţa din cele 12 triburi ale lui Israel care nu are de aface cu Iudeea (statul Israel din prezent) ci fiind superiori ca copii a lui Israel de pe întreg Pământul este posibil să se creeze condiţiile ca ei să fugă în ţara promisă copiilor lui Avraam, înainte să se întine cu alimentele şi obiceiurile sodomite ale timpului sfârşitului.

Marea mulţime în haine albe nu reuşesc să iasă până este vătămat uscatul şi mările şi nu mai pot pretinde că sunt originali (genuine) din cauza că nu mai rămâne nimic pe Pământ care să nu fie modificat / spurcat, dar invocând pe Domnul lor Iesus Christos prin o cântarea nouă vor reuşi să iasă şi ei curăţindu-şi "hainele" în sângele mielului cel sfânt.

Despre martiri, ei vor fi cei care vor înfrunta condicerea politică a lumii în Necazul cel Mare cu preţul vieţii lor, adică vor lupta şi se vor împotrivi până la sânge împotriva păcatului aşa cum cerea legea.

(Necazul cel Mare este perioada celei mai mari crize din istorie, posibil şi din pricina suprapopulării plus toate urgiile din toate profeţiile cu care este lovit de data acesta tot Pământul la nivel mondial).

Mai multe la www.caleacrestina.com/forum/

One of the sings of "Time of the End" and the final great tribulation period is the numeber of "the Best" when all persons around the World will be marked in a way that peoples will higher privileges and access level can see what they do and others who will reject this marking system will not be let to sel or buy anything. One of the steps is the biometric system implemented in monetar and identity systems...

Tags: money, right, hand, verichip, 666, passport, romania, european

[innoire]

"Diferenţa dintre cei '144000' şi marea mulţime este în primul rând că ei sunt rămăşiţa din cele 12 triburi ale lui Israel care nu are de aface cu Iudeea (statul Israel din prezent) ci fiind superiori ca copii a lui Israel de pe întreg Pământul este posibil să se creeze condiţiile ca ei să fugă în ţara promisă copiilor lui Avraam, înainte să se întine cu alimentele şi obiceiurile sodomite ale timpului sfârşitului."

Pana nu intelegem exact procesul prin care a trecut Israel, nu vom intelege exact lucrurile. Si acest proces este descris exact in cartea lui Daniel iar mai apoi confirmat de Domnul Isus.

[OryNider]

În drumul spre Rai o să intrăm toţi pe aceiaşi Poartă, când se poate analiza exact câţi intrăm şi cu ce trib ne potrivim, apoi intrăm iar pe o Poartă, ş.a., moment în care îngerii pot stabilii exigenţa prin care cineva se încadrează într-un anumit trib, iar în partea cealaltă o să ieşim fiecare pe o Poartă diferităfiecare după tribul său cu cei care au exigenţă mai mare la primii ori ultimii 12.000. Apoi la aceşti 12.000 câte un înger le poate da un semn ca săs e deosebească de marea mulţime când ajung în faţa Tronului lui Dumnezeu.

[OryNider]

Nu neapărat trebuie să plece pe pământul copiilor lui Avraam dintre râul Egiptului: Nil, şi râul Iranului: Eufrat, pentru că aici va fi pusă şi "urâciunea pustiirii" pentru o mie două cincizeci [1250] de zile cum a profeţit Daniel, ci ei trebuie să iasă afară din mijlocul celor lumeşti care sunt în cetăţile neamurilor în mai multe faze care încep prin "separarea de lume" - fiind biruitori asupra lumii acolo unde este fiecare, asupra alimentelor, cărnii, comerţului cu trupuri (organe) de om, pângăririlor şi pornirilor lumii. Apoi separarea continuă din punct de vedere religios şi liturghic prin identificarea "păstorilor" care îşi vând "oile" şi adoptarea unei liturghii care este în armonie cu păzirea poruncilor.

Sistemul din acele cetăţi unde sunt îi va indetifica şi chiar la nivel naţional îi va indetifica că sunt diferiţi şi nu-i poate asimila şi astfel biruinţa vine din obţinearea drepturilor fără să adopte în mod forţat doar păzirea unor unor prevedri omeneşti cu care greu se ajunge a păzirea legământului cu Noe, şi deloc nu se ajunge la păzirea poruncilor şi nici atât a cerinţelor pentru ucenicii lui Mesia care sutn mult mai mari.

Cei care s-au întors pe pământul lui Dumnezeu şi anume în partea Iudei şi Samariei numită acum Israel iar alţii în partea Israelului numită acum Palestina (ori CisIordania), sunt principal din tribul lui Iuda şi Beniamin plus Leviţii care erau cu tribul lui Iuda în perioada dărâmării Templului şi care erau în diasporele iudeilor din Spania şi Roma. Mai sunt familii de evrei care au locuit în continuare în partea Israelului şi anume înspre Damasc şi care nu au plecat să nu-şi piardă pământurile, care sunt şi din tribul lui Efraim şi au Leviţi. Totuşi nu se permite ca leviţii aşkenazii care provin din landurile germane şi vorbeau idiş şi cei din Spania şi nord-vestul Africii au interdicţie să se căsătorească între ei, din cauza hplonilor de la cromozomul Y, dar chiar şi cei care nu sunt consacraţi au anumite interdicţii care nu le permite să se atingă de ceva spurcat şi să nu intre în cimitir. Şi armenii cu aromânii provin din rămăşiţa triburilor Israelului care s-au reunit ca Efraim în apropierea exilului Babilonian şi au plecat în Nord de la Marea Caspică până la Marea Adriatică.

Avraam, prin credinţă, a locuit vremelnic în pământul făgăduinţei, ca într-un pământ străin, locuind în colibi cu Isaac şi cu Iacov, cei dimpreună moştenitori ai aceleiaşi făgăduinţe; Căci aştepta cetatea cu temelii puternice, al cărei meşter şi lucrător este Dumnezeu. Evrei 11:9-10;

Noi care ieşim primii ca biruitori suntem vase pe care Dumenzeu ne foloseşte: "Plecaţi, plecaţi, ieşiţi de acolo! Nu vă atingeţi de lucru spurcat! Ieşiţi, curăţiţi-vă, voi cei care purtaţi vasele Domnului!" - Isaia 52:11.

"Ci iată porunca pe care ţi-am dat-o: Să ascultaţi glasul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul vostru, iar voi Îmi veţi fi poporul Meu, şi să umblaţi pe toată calea pe care vă poruncesc Eu, ea să vă fie bine". - Ieremia 7:23.

Aşa zice Iahve Dumnezeul lui Israel:
Blestemat să fie omul care nu ascultă cuvintele acestui legământ, pe care l-am dat Eu părinţilor voştri când i-am scos din pământul Egiptului şi din cuptorul cel de fier şi le-am zis:
"Ascultaţi glasul Meu şi faceţi tot ce v-am poruncit, şi veţi fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru". - Ieremia 11:3-4.

De aceea: "Ieşiţi din mijlocul lor şi vă osebiţi, zice Iahve, şi de ce este necurat să nu vă atingeţi şi Eu vă voi primi pe voi.
Şi voi fi vouă tată, şi veţi fi Mie fii şi fiice", zice Iahve Atotţiitorul. - 2Corinteni 6:17-18.

Şi am auzit un alt glas din cer, zicând:
"Ieşiţi din ea, poporul meu, ca să nu vă faceţi părtaşi la păcatele ei şi să nu fiţi loviţi de pedepsele sortite ei"; - Apocalipsa 18:4.

Cei care fac unii paşi dar dau înapoi cu alţi paşi vor fi ca Lot care era bogat şi se asemăna doar prin bogăţie cu sodomiţii dar nu avea obiceiurile lor. Lot a rămas în Sodoma din interes şi pentru soţia lui care era iubitoare de aur şi bunăstare.

Ioan măsoară - Ierusalimul Pământesc:
Apoi mi-au dat o trestie, asemenea unui toiag, zicând: Scoală-te şi măsoară Templul lui Dumnezeu şi Altarul şi pe cei ce se închină în el.
Iar curtea cea din afară a templului, scoate-o din socoteală şi n-o măsura, pentru că a fost dată neamurilor, care vor călca în picioare cetatea sfântă patruzeci şi două de luni. Şi voi da putere celor doi martori ai mei şi vor prooroci, îmbrăcaţi în sac, o mie două sute şi şaizeci [1260] de zile. - Apocalipsa 11:1-3;

Neamurile vor călca în picioare curtea din afara Templului, care nu este "curtea nemurilor" ca cărui construcţie nu a fost poruncită de Dumnezeu, ci i se spune să măsoare curtea din afara clădirii Templului unde este Merora de Aur, unde este Altarul, şi lângă care este acum Domul Rocii lui Avraam care este atracţie turistică şi simbol al Ierusalimului.

Apoi Ioan măsoară - Cetatea Cea Veşnică - Ierusalimul Ceresc:
"Şi avea zid mare şi înalt şi avea douăsprezece porţi, iar la porţi douăsprezece îngeri şi nume scrise deasupra, care sunt numele celor douăsprezece seminţii ale fiilor lui Israel.
Spre răsărit trei porţi şi spre miazănoapte trei porţi şi spre miazăzi trei porţi şi spre apus trei porţi.
Iar zidul cetăţii avea douăsprezece pietre de temelie şi în ele douăsprezece nume, ale celor douăsprezece apostoli ai Mielului.
Şi cel ce vorbea cu mine avea pentru măsurat o trestie de aur, ca să măsoare cetatea şi porţile ei şi zidul ei." - Apocalipsa 21:12-15;

Credincioşii care se "separă de lume" dar nu ies afară din mijlocul lor din interes vor rămâne până la sfârşit în aceste cetăţi când cei care au ieşit se vor întoarce împreună cu Fiul Omului şi vor negocia ca Avraam pentru cei din cetăţi care au rămas.
Aceasta este Judecata Sfinţilor.

Atunci a ieşit Lot şi a grăit cu ginerii săi, care luaseră pe fetele lui, şi le-a zis:
"Sculaţi-vă şi ieşiţi din locul acesta, că va să piardă Iahve cetatea". Ginerilor însă li s-a părut că el glumeşte. - Geneza 19:14.

Căci dacă Dumnezeu n-a cruţat pe îngerii care au păcătuit, ci, legându-i cu lanţuri tartarului obscur, i-a dat să fie păziţi spre judecată,
Şi n-a cruţat lumea veche, ci a păstrat numai pe Noe, ca al optulea propovăduitor al dreptăţii, când a adus potopul peste cei fără de credinţă,
Şi cetăţile Sodomei şi Gomorei, osândindu-le la nimicire, le-a prefăcut în cenuşă, dându-le ca o pildă nelegiuiţilor din viitor;
Iar pe dreptul Lot, chinuit de petrecerea în desfrânare a celor nelegiuiţi, l-a izbăvit, pentru că dreptul acesta, locuind între ei, prin ce vedea şi auzea, zi după zi, chinuia sufletul său îndreptăţit de (vederea şi auzirea) nelegiuitelor lor lucrări. [sup]1[/sup]Cuvântul Grec aici, şi în 3:17, este athesmos (nu ca de obicei: anomos) ci mai însemnă: “nelegiuit, fără lege” - similar cu: ateu.
Poate să scape Iahve din ispite pe cei credincioşi, iar pe cei nedrepţi să-i păstreze, ca să fie pedepsiţi în Ziua Judecăţii, şi mai vârtos pe cei ce umblă după îmboldirile cărnii, în pofte spurcate şi dispreţuiesc domnia cerească. Îndrăzneţi, îngâmfaţi, ei nu se cutremură să hulească măririle (slavei), pe când îngerii, deşi sunt mai mari în tărie şi în putere, nu aduc înaintea lui Iahve judecată defăimătoare împotriva lor. 2Petru 2:4-11;

Şi precum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi şi în zilele Fiului Omului:
Mâncau, beau, se însurau, se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie şi a venit potopul şi i-a nimicit pe toţi.
Tot aşa precum a fost în zilele lui Lot: mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, şi zideau, iar în ziua în care a ieşit Lot din Sodoma a plouat din cer foc şi pucioasă şi i-a nimicit pe toţi, la fel va fi în ziua în care se va arăta Fiul Omului.
În ziua aceea, cel care va fi pe acoperişul casei, şi lucrurile lui în casă, să nu se coboare ca să le ia; de asemenea, cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă înapoi.
Aduceţi-vă aminte de femeia lui Lot.
Cine va căuta să-şi scape sufarea o va pierde; şi oricine o va pierde o va dobândi.
Zic vouă: În noaptea aceea vor fi doi într-un pat; unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat. - Luca 17:26-34.